Posts Tagged ‘noastră’

Dragostea noastră înflorește și iarna
Cu ea și dorul unui prun stă să-nflorească.
Îmi curg lacrimile și-mi udă perna,
Când știu că dorința mea e mai firească.

Merg în grădina unde prunul e-nghețat,
Vorbesc cu el să mă lase pe mine primul,
Să mă strecor la tine-n căldurosul pat,
Unde tu ești,poate cu suspinul.

Prunul nu prinde a-mi vorbi,
Iarna i-a luat și ultimul fir.
Tăcerea lui,nu mă sfii.
Când știu, că eu sunt , emir.

Limba noastră chinuită

În aceste vremuri necioplite
Aleg să înving cu o mână de cuvinte
Mulți sunt cei ce au uitat de poezii
De dragul unor tembele erezii.

Poate vi se pare în van
Acest feleșag, e tot pe val
Să importați cuvinte de la alții,
Doar de amorul unor improvizații.

Am întâlnit mulți imigranți
Care mi-au spus … exagerați
Aveți o limbă “Fagure de miere”
Dar din păcate ea tot piere.

I-ați uitat pe cei care au lăsat
O limbă de nefracturat
Se-nvârt ei astăzi în mormânt
Că rupeți acum un legământ.

Cu stilul foxtrot cuvânt cu cuvânt
Nici Creangă și nici Eminescu nu au bănuit
Ca limba noastră să ajungă
Ceva ce-ți lasă gura pungă.

……………………..

Ei spun mai bine să analizăm
Și repede să ne îndepărtăm
De această necioplită cale
Ce lasă gust amar și multe locuri goale.