Posts Tagged ‘despre’

EA despre EL

Undeva cineva ar putea…
         Să-l recunoască
Nu m-a cunoscut destul ci doar…
         M-a întâlnit.
A fost atunci și mai apoi…
         Să greșească.
A plecat luptând cu el …
         Să mă părăsească.
Aflat la început de drum …
         Acest căutator .
Aleargă neîncetat după tot felul…
         De nimicuri.
Astăzi este sigur,tot așa…
         Un călător.
Ascunzând în mâna sa…
         Doar șiretlicuri.
Să-i oferi atât cât…
         Îti oferă.
Să nu-ți pierzi liniștea…
         Sufletească.
Femeia nu a fost nicicând
         O someră …
A sperat mereu , un EL …
         S-o împlinească.

Un poem închinat prietenului nostru cel mai fidel, cel care ne stă alături indiferent de consecințe …..

Gândul

Gândul meu este rebel

Îmi vine și pleacă.

Doar eu sunt vinovată de el,

Sper să-mi treacă.

Și în cel mai apropiat viitor

Eternul se va defini.

Unde este o problemă,  el- emendator,

Eu, cu excesivitate, iar îl gonii.

Își face loc idilic și voios

Starea mea, mai mult calmă.

Se strecoară gândul iară pios

Și ce găsesc în a mea palmă?

Lacrimi, lacrimi în ea căzură

Și se strâng în pumn ușor,

Stai spun gândului că-mi fură

Chiar și ultimul meu dor?

Te rog, gândule, mă lasă,

Multe mai am de făcut.

Știu că ție nu îți pasă,

Dar acum îmi pari urât.

Poate altă dată, când ai să revii

Voi fi pregătită, știu, contează.

Acum, lasă-mă, compun poezii.

Gândul încet îmi șoptește –notează:

Așa să fie și să rămâie!

Timpul este timp, mare-mic

Și el fuge cu furie

Iar tu n-ai să rămâi cu nimic.

Gândule, ce-mi spui tu mie,

Timpul este al tuturor,

Pot să-l țin și să-mi rămâie,

Eu sunt doar un amator.

Lumea întreagă îl prețuiește,

Eu nu cheltui timpul tău.

Gândule, tu mă iubește,

În curând am să-ți fiu erou.

viorica@teatruldinodaiamea.ro

 Viorica Dagdelen iubește Cuvântul.

“Trupul este vremelnic, frumusețea-închipuire, iar farmecele trupului iluzie susținută prin veșmintele luxoase.Orice trup, însă, tot pământ ajunge.”
O parte mai puțin cunoscută astăzi: sufletul.
Sufletul poate evada oricând, fără teamă, fără viol.
Multe feluri de dragoste cunoaște sufletul.
Creația este un sacrificiu, nu reușești să însuflețești decât transmițînd propria-ți viață, sânge, lacrimi, suflet.
Aici, în viață, tovarășul meu e întotdeauna același: sufletul.
Trec ceasurile, și tot așa trec și zilele, sufletul rămâne tot neastâmpărat, tot viu, tot neadormit.
Din suflet, pentru sufletele celor care ajung la aceste înscrisuri.

Viorica Dagdelen