Posts Tagged ‘culori’

Albastrul cerului
Verdele stâncilor
Roşul arborelui
Şi un singur parfum
Îmi umple toată scobitura circulară
Şi conştiinţa se lărgeşte
Şi toată viaţa stă deschisă înaintea mea:
La vederea acesta îmi vine ameţeală
Împinsă de vânt ca o frunză
Într-o sfială plăcută
Ca într-un vis
Mă bucur de acest spectacol încântător.
Ceva îmi ridică corpul în sus
Încotro îmi îndrept cu dor privirea
Într-acolo pornesc în zbor repede
Sau încet după dorinţă.
Niciodată nu am fost aşa
Plină de aşteptare …
Îmi pare că am mai fost …
Precum o pereche princiară ce vrea să  petreacă plăcut timpul
Dăm porunca povestitorului
Să ne spună istorii.
Când viaţa unui rege,
Când o poveste de sat, simplă,
Când o epopee,
Când o baladă din vremuri vechi.
Ştiind totodată că oricând povestea stă
În puterea închipuirii fără margini.
Tot astfel amândoi ştim:
Oricât timp
Şi ori de câte ori ne oprim aici
Şi dacă ar fi o veşnicie
Nu este nici o primejdie
Ca parfumul acesta să înceteze
A mai desfata alte amintiri:
Cu cât ne coboram în timp
Cu atât trecutul se depărtează
Şi noi suntem tot aşa de
Bătrâni că şi lumea

Culori de la îngeri

Surâsul tău uneori ascunde multe suferințe
Încă mai duci povara păcatelor nemărturisite
Nu ești dispus să renunți nici la dorințe
Deși știi că viața se rezumă doar la cuvinte.

Nu lăsa emoția să i-a ce este mai bun din tine
Adună-te căci timpul nu-ți este vrășmaș
Ai primit atât, cât ți-ai dăruit și nu e bine,
Nu poți trăi în astă lume la umbra unui laș.

Acest regn-vegetal nu ți se potrivește
Ești afectat, rănit și teama te-a acaparat
Muncește mai mult asupra ta și te iubește
Ai o misiune în viață și nu te lăsa dominat.

Mai sunt și alte forțe care să te ajute
Pe pământ locuiește ființa umană
Ai îngeri! Nu au cum să te uite
Prin ei și de la ei îți poți lua forța vitală.